Cum sa nu?!:>

Suvita ridicata, e preluata de vantul nazdrazan, ce imi starneste idei patimase:X Gust un suras de pe buzele tale, si e foarte incitant, nu te cunosc dar ne-am implinit dorintele privirilor… ma atingi usor pe coapse…pare incitant…eu il surprind soptindu-i subtil la ureche respiratia puternica si fara limite…dansam usor, ne miscam , simtim ritmul… ne lasam in jos si inca e doar inceputul… Mainele tale sunt gata sa imi relaxeze muschii contractati de reactii ascunse…imi masezi usor “gandurile” te strecori incet si te simt tot mai intens… Si apoi ma ridic zambind spunandu-ti cu atat extaz: “Mersi maestre;)!” iar tu imi raspunzi surazand pe sub sprancene” Mai e si maine o zi!”:D…

Probabil va ganditi la prostii…dar e doar o “sedinta” de masaj… Invata sa iti reimprospatezi corpul prin lucruri facute din placere… eu deja mi-am gasit “conduita”: un masaj relaxant facut zilnic e intotdeauna o sursa de enegie pozitiva!

Suflet naiv…

Pacat… Am ajuns sa cred o simpla aparenta atat de elocventa iar principiile mele au decazut… prea multe s-au adunat, vreau liniste interioara, atatea “imagini compatibile” se risipesc usor… Ma lupt cu mine insumi sa nu m-ai dau curs trairilor, sa uit…dar cu greu… Odata ce in acea clipa se concretizeaza simetria faptelor si a cuvintelor a celor “dragi mie” ma conving cu o ruptura din suflet ca sufletul nu mai are valoare…chair deloc pentru voi… atatea explicatii, motive, incercari de recunoastere si NIMIC! Toate sunt “cacaturi” de aruncat in cosul vostru de pret atasat in spatele inimii… Poate vei considera ca aceste vorbe sunt niste cuvinte spuse la suparare, sau poate nici nu au valoare, dar nu e asa… A invata sa fii singura nu mai e o deceptie pentru mine, devine deja un ideal, o punte solida facuta din “voi”- “trupuri “frumoase” si suflete “racite”! Nu voi mai spune nimic… Voi initia un scurt circuit cu cei din jur, nepasarea , dulcea voastra “sora” o sa va bantuie cat voi fii in preajma voastra… Posibil ca nu are rost sa mai si vorbesc, prea multe cuvinte risipite pentru “voi”, “oameni”:)) Ma gasiti undeva la capatul liniei… o sa pasesc in gol..si apoi o sa vad ce va fii…

Fetish party:X

Vine vacanta… si este un motiv in plus de distractie… Imi genereaza energia , o ingheata si cand se apropie weekendul explodeaza in placere… Nu mai imi pasa daca m-ai uitat, daca nu iti convine cum sunt, eu nu voi arunca o grenada de distractie in mocirla ta de noroi:) Daca vrei sa ma atingi in priviri cauta-ma!! eu nu mai pasesc inca odata pentru a fii”arsa” de ignoranta ! Ma onduiesc asemeni voua, imi las trupul in circuitul reflectorizant al vibratiilor si  alergam in miscari:X

Imi controlez sentimentele…si imi desenez “drumul” cu pixuri din ceara…alunec usor….ca si tine deasemenea…dar tu…vei avea contact cu soarele si te vei scurge usor…Eu voi ramane din “ceara”, usor de modelat, dar cand frigul se instaleaza in vene, iti va fii greu sa m-ai spargi inca odata al meu suflet din sticla…

Ti-ai dori sa ma atingi dincolo de priviri dar nu poti din moment  ce esti “atat” de “intepat”:))

“Black PuSSy” )

Totul sau nimic…

Viata e presarata de “aventuri” dulci..Clipe incitante si scurte..frumoase si palpitante… Multi dintre noi poate simtim nevoia sa ne sustragem din lumea noastra si sa ne avantam in trairi noi… Crezi ca imi pare rau ca  a trecut clipa? Ba nu..Imi aduc aminte ca o amintire placuta si atat! Prezentul mi-l construiesc din piese de “puzzle” vesele si triste, “aventurile” sunt presarate prin golurile lasate… mici dar multe si asta e tocmai farmecul…ca dobandesti experienta celor din jurul tau… crezi ca este ceva superficial… dar devii un “trofeu” cand apari ca o fantasma “placuta si ispititoare” si apoi dispari..te revezi dupa o perioada lunga de timp si zambesti in ceata tresarindu-i in simtiri acele clipe petrecute candva… Nu trebuie sa regreti nimic, asta e si satisfactia, inveti din trairi, evoluezi, transfigurarea gandirii se face “remarcata”,  desi cateva persoane au uitat sa accepte existenta vietii tale si sa te aprecieze pentru ce “detii” ,ignori ,cu sufletul indurerat ca proiectia “perfecta” a lor se intrepatrunde cu irealul…

“O aventura…se va transfigura intr-o placere de un an, 2 ani…o viata intreaga…”

Pot pleca de acum…

Nu mai contez pe nici un suflet risipit… Credeam ca voi avea ocazia sa am o escapada dar nu… Mi-am facut-o cu  mana mea… Cei din jurul meu se risipesc… Eu ii simt tot mai departe de gandul meu, se indeparteaza incet…ma lasa in urma si asta e tot! Nu cred ca necesita explicatii ca sa fii lasata  ”naibii” intr-o zi de iarna…Nu mai trebuie sa ma intreb “De ce toate acestea?” pentru ca nu au logica…toate lucrurile se intampla ca si cand nu ar avea motiv, “sufletul” meu nu mai este recunsocut printre voi, e incompatibil multor persoane si nu necesita vreo sansa…

Nu e nevoie de nicio dorinta , nicio speranta, nici tigari, de NIMIC! Crezi ca ma consoleaza scuzele tuturor?…Nici pe departe… Voiam acea clipa, voiam liniste interioara alaturi de cineva…Nu voi fi inteleasa de nimeni de asta voi fi ferm convinsa pana voi inchide si cel din ultim ochi…Ascult ramasitele unei melodii iluzioniste si ma prefac in praf…trec dar nu mai aud…

As vrea sa incerc “marea cu degetul”… Sa ajung sa trec fara sa mai si simt acea respingere telepatica si dezgust din partea celor din jur… Ma recreez in al meu suflet pierdut:) Nu trebuie sa te intristezi…

Eu indur…tu esti doar un caz fericit:) tu doar privesti… Si te imbeti din al meu vis pierdut!

Escape for me…

Azi…Ma intorceam ingandurata din oras, un ger cumplit se instalase in corp, asteptam cu nerabdare sa ajung acasa… Imi iau la revedere de la prieteni, si…urc usor in microbuz… si ma asez energic pe un scaun… In fata mea… era un “individ” ce ma privea intens…il observ si ii comunic strigarea privirii… zambeam usor, ii daruiam telepatic acea febra care te ia intr-un moment si efectiv iti “incalzeste” calea… mai era cu cineva…parea destul de “matura” pentru el…dar el neconditionat ma privea… si ii raspundeam la glasul tacerii… cu spranceana ridicata voia sa-mi destainuie ceva….il simteam efectiv…poate daca era singur ii daruiam un “buna” calduros, dar asa…limitele m-au determinat sa ma opresc… simteam acea tensiune…ca urma sa cobor din clipa in clipa si nu puteam sa mai intretin acel “fir” telepatic interesant… era “proiectia” perfecta pentru mine, dar pacat… Daca imi transmitea un impuls energetic riscam in orice secunda si ii raspundeam… Ochii sai tulburatori si magnetici imi stimulau gandurile … voiam sa ma destainui “lui” dar nu puteam… Nu stiu daca e firesc, dar am avut o senzatie pur si simplu noua pentru mine… stranie… A ajuns clipa cand trebuia sa cobor… ma ridic incet…ma priveste lung…ar fi fugit cu mine…simteam asta… dar “ea” ii bloca initiativa… Il privesc in ultimul ceas si ii zambesc naiv:) pacat… putea fi o “proiectie” perfecta…Fara cuvinte…de neuitat!

Hey man…

Un remix reusit… Asculta cu atentie si motiveaza-ti existenta prin dans si placere…

Un slitz subtire se prelinge pe picior, o privire provocatoare, iti pronunti in gand “Ce dracu, doar sunt si eu om!” si mergi mai departe… te intalnesti pe strada cu diferite persoane straine te examineaza la orice miscare, mergi incet apasat pe traiectoria ta desenata drept inainte si ei se mira de ce sunt asa:)… Nu ma “ridica in slavi” fluieratul tau si nici nu consider o metoda buna de a fi “abordata”, atata timp cat celalalt din fata mea ma priveste si imi zambeste tandru.

Iar cat despre tine,agatat de gulerul meu, as vrea sa fiu alaturi de tine, dar te distantezi….ceva nu iti convine si asta simt, nu o spui dar presimt… As vrea sa mai traiesc inca odata acea clipa unica si petrecuta pt prima data cu el, a fost cv simplu, dar imi rascoleste amintiri placute…Eu imi doresc, el priveste in partea opusa, evita sa-mi observe intentiile mele… nu-i nimic… O sa ma obisnuiesc si cu asta…Traiesc la inceput cu o persoana noua o clipa de neuitat…dupa care ma transforma in cenusa:)… Eu sunt aici voi fii dispusa sa incerc orice…numai un impuls vreau sa-mi generezi si sunt gata pentru a ma arunca in “clipe de neuitat”!:)

Controversa…

Imi descatusesc dorintele de inima mea pentru ca nu mai vreau sa asiste la acea contradictie intre mine si “eul” intiparit in  minte! Tip in gura mareeeee, ma arunc in asternutul iernii, ies din tipar, si imi calmez firea… o clipa de o seara iti refuleaza tot corpul, devin confuza, imi doresc dar stiu totodata ca nu se va implini si traiesc asa usor intr-o “hibernare” subita… Mie teama sa-mi exprim propiile ganduri simt ca nu sunt in siguranta si voi pierde pana si “samburele” nascut intr-o seara… Esti bulversat ca si mine…stiu ca nu ma intelegi:) stiu asta, poate asta ma si determina sa ma destainui, pentru ca tot ceea ce scriu detine o “pastila” de mister  si ambiguitate. Asta ne este dat, asta suportam, asta ne determina sa alergam, sa refuzam, sa uitam…

“Lucruri manuale…”

Probabil va intrebati de ce am pus acest video si deasemenea acest titlu aparent banal… Daca esti atent la versurile melodiei mesajul meu poate fii inteles:>…

Anul acesta l-am inceput din “forta”… Aseara ma chiar gandeam la “activitatea” mea de anul trecut si constat cu putina dezamagire ca “lucrurie manuale” au fost bune…dar tipic caracterelor sale: dornici de a gusta “placerea” si cu aceeasi intensitate ignora un posibil viitor… Nu degeaba le numesc “lucruri manuale” o parte dintre ei…pentru ca in ciuda faptului ca extazul si placerea de care am avut parte au fost peste masura asteptarilor mele cu atat dupa atingerea “scopului” individualizat s-au uitat inainte si eu am ramas in urma….dar nu e nimic:)  Ma ridic pe zi ce trece, orice lucru ma motiveaza… Eu doar am castigat, nu ma declar “pierduta” pe drumul vietii… Nu mai astept nimic, visele “exagerate” de aparente se estompeaza si privesc prezentul… Daca tu , vei dori sa traim clipa afumati de placere ma voi lasa “atinsa” de cursul vietii si voi respira aburul incetosat format de apa fierbinte din dush… Eu intre timp imi schimb “hainele imbacsite de atingeri straine” si imi scutur trecutul departe de prezent…

“Lucrurile manuale” vor fii de acum mult mai devorate si adevarata sincronizare a sufletului va sta ascunsa pana cand voi anihila orice cliseu …

Primii pasi…

Azi…credeam ca va fi o zi simpla de iarna… totul a inceput cand colegii si-au varsat veselia in jocul zapezii… distrandu-se cu fulgii de nea inghesuiti intr-un mare bulgare de zapada;)).

Azi simteam ca trebuie sa gust si alt aer pentru a-mi recrea visele si sa-mi linistesc gandurile:). M-am echipat trupeste si sufleteste, am urcat pe scarile “curierului misterios” si am ajuns la tine:)…Credeam ca va exista o stare de tensiune, dar nu! m-am simtit degajata de tot ce ma ingreuna, el parea la fel… si am plecat in mica “redescoperire” pasind incet, incet pe strazile inramate in alb slipitor… Si ti-am urmat traiectoria, am pus primul pas pe “balta” inghetata, cu teama de a nu-mi inneca “visele” si in acelasi timp ma simteam in siguranta cand paseai alaturi de mine… Eram egali:) mergeam in acelasi ritm, la acelasi nivel… asa cum imi place mie…

Pentru unii par lucruri monotone, dar pentru mine… acea liniste infierbantata ce ma invaluia m-a binedispus dintr-odata si am simtit ca lucrurile marunte imi imbogatesc sufletul cu reactii frumoase si pozitive:) Poate “tu” te vei intreba de ce am descris si acest moment… dar avand o viata destul de zbuciumata, acele clipe linistite m-au ajutat sa imi regasesc latura calma si sensibila..era de-ajuns o sclipire…:)

Un sincer “Multumesc” rostesc buzele mele…["C"]