Catch me!:P

Prinde-ma usor, fara durere, ci doar atinge-mi gandurile cu ale tale placeri si vei fi fericit!

…un simplu gand , o simpla mana, o simpla fata…detalii semnificative!…

“A new vision…”

Stefy[STF]

O etapa a vietii!

Versuri ideale…etapa vietii mele reflectata in cuvinte aparent oarbe…citeste doar si regaseste-te si tu…doar citeste…

“…17 ani, baierame, timiditate, inceput,

Saliva, buze, rasuflare,

Noapte alba, lacul, tei,

Ciorapi de dama, suferinta fotografie, ramas-bun,

Disperare, hohote de ras, politie, rasarit, metrou,

Prietenie, plaja, foc, dragoste, putere, tinerete, fum,

Iubire, amintire, val, nepasare, lupta, orgasm ideal.

…17 mii, pahar, tigara, camin, speranta, asternut,

Betie, cantec, ignoranta, ruscas, nisip, gara de nord,

Sexy morning…

Plouă incet…şi ascult această melodie…retrezind in al meu gând acel fior de altădată… Îmi amintesc de acea dimineaţă…petrecută cu tine…razele ne alintau uşor, ne trezeau suav…şi ne priveam în ochi…te atingeam uşor cu buzele… ne-am retras în intimitatea noastră, în cearşafurile noastre albe care ne mângâiau trupurile cu al lor fineţe, iar noi…ne priveam lung…rupeam crâmpeie din timp pentru a ne savura reciproc…

Mă simţeam Eu! cu ale mele reacţii ascunse şi dezgolite de tine, cu ale tale lucruri aparent indrăzneţe, dar suave…

Acum te rog să fi puţin atent…ascultă-mi şoapta care aleargă nebună dupa al tău suflet şi înplineşte-ţi dorinţele răzleţe! Tu eşti în depărtare, dar ştim foarte bine că ne dorim acelaşi lucru:

…”Sexy morning!”…

…Se apropie clipa…

Oare mă simţi?…

Ştii cum mă simt acum? Ca un balon ce stă acum să explodeze, fiind constrâs de tensiunea apărută din senin… De ce a trebuit să te întâlnesc pe tine?… Iar simt că o voi lua de la capat….şi uşor panta se adânceste şi iar sunt nevoită  să urc tot  mai sus şi mai sus…ca să nu mai atinng acelaşi nivel din acea clipă anterioara… Eşti excentric,tembel, cu un suflet zgâriat,dar complex şi special…te regăseşti în mine… şi apoi mă laşi în suspans…şi iar mă ridici …şi un circuit continuu fără scăpare îmi devorează viaţa….Ce pot crede?…aş vrea să fug…şi întâmplător să te găsesc în depărtare, să alerg spre tine cu atâta poftă şi să nu mă mai satur…tu doar trebuie să mă prinzi…TU…EU…amândoi…vreau să fim… ACUM! Alungă-mi teama si cheamă-mă la tine…eu doar te voi face fericit…

Probabil…

Alerg în ploaie… incertitudinea mă dezlocă din al meu circuit…şi mă gândesc la un posibil “tu”… Consider că nu ar trebui să am motive de teamă sau de regret…dar tensiunea interioară e cam intensa…mă deruteaza complet şi mă trimite cu gândul la ce a fost în trecut..Nu ştiu ce e în mintea ta, ce îţi doreşti sau la ce te aştepţi din partea mea… Probabil e doar o glumă de “bun augur” pentru tine, iar pentru mine o iluzie preschimbată în ceaţă… Vreau doar să mă regăsesc în acele lucruri simple găsite de tine şi să pot simţi pulsul excentric al propriilor mele reacţii…

Îmi doresc să plâng, să alung acea acumulare haotică din mintea mea ce îmi perturbă gândurile, dar nu pot… e prea mult jar şi în acelaşi timp cenuşa se împrăştie în jur…

Dar nu regret nimic,ci doar îmi doresc…tu ce îţi doreşti? Priveşte în interiorul tău şi strigă puternic pentru a te auzi…

Avem timp…

Azi am ascultat în mod intâmplător această poezie, care pentru moment am zis că  reprezintă viaţa insăşi…atâtea amănunte pe care, noi, oamenii le neglijăm preocupându-ne de mediul care ne înconjoară şi neglijându-ne propria viaţă, axându-ne doar pe lucruri mizerabile şi exagerate…

Vreau să trăiesc frumos, şi doar un pic de piper negru(indiferenţa) îmi trebuie ca să strecor în jur şi să elimin efectele negative ce îmi atacă personalitatea…

De asta trebuie să ţinem cont că “avem timp” pentru toate şi să nu ne grăbim…

Acum oglindeşte-ţi viaţa în această poezie…doar citeşte şi descoperă:

“Avem timp”

Octavian Paler

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,

Azi…

Azi… Am redevint EU! Îmi plasez viaţa în prezent, uit de constrângeri şi zâmbesc frumos:)

Azi e rândul tău să spui DA!

Azi fără mentalităţi înguste şi personalităţi refrigerate!

Azi eşti TU!

Azi sunt EU!

Azi… Acum! nu mâine…NU!

Azi pot alerga…în voie…iar “mâine” va fi ca azi…nu e monotonie, e doar extaz!:D

A new vision…

Azi, m-am învăluit într-un albastru  electrizant şi am observat că privirile subtile te contracarează cu plăceri nebănuite… Nu mă consider prăfuită de univers, nici nu mă consider un demiurg, ci doar strecurată undeva la graniţă… mă sprijin de ambele extreme, doar îmi susţin coloana vertebrală de cei doi parametrii, iar ochii îmi sunt indreptaţi spre oscilaţiile trăirilor mele…

Eram în situaţia de declin, imi era puţin teamă că am avântat cam mult spre acel tunel construit de tine, micule “târâtor”… dar am revenit la vechea mea conduită, sufletul s-a trezit din beţia de cuvinte creată de “tine” şi ACUM mă simt din nou EU!

Şi nu disper: există prea mulţi bărbati disponibili pe lume ca să-mi pierd vremea cu cei care nu mă apreciază.
“<<Alejandro>>… Stop please… just let me go!”

by Lady  Gaga

Funny picture…

“Ursul BUgă”

Cu putine retusuri, am reusit sa ilustrez imaginea colegului meu “drag”, care a suferit o mica transformare:

De la DJ BUG a devenit “BUg  Bear”…

Si nu pot sa nu mentionez faptul ca are o placere de a musca mai mereu din propria lui banana incat a devenit un “trend” in clasa aXa A:))

E doar o mica gluma… fara suparare:D

Acum cu totii ar trebui sa strigam in gura mare:

“Ce bananele noastre..?!”:))

Prea mult…fum…

Sa mai caut explicatii? Pentru ce? Ca sa observ greseli succesive? Azi… nu e doar o zi rea, ci e momentul cand constientizez cat de “credula” pot fi… Nu invinuiesc pe nimeni pentru felul meu de a fi, acesta e marele repros al vietii mele, ca gresesc necontenit…Aceleasi reactii, aceeasi mentalitate, ganduri, sentimente, trairi,  le intrunesc in al meu corp si pur si simplu sunt sfaramate de “tine”… Cuvintele se dizolva imediat, nu mai prind contur in “povestea noastra”… Daca a existat candva…sau poate  a fost doar o avantare in jocul lui  inocent…

Sa mai am putere sa-mi ascult inima?! Pentru ce? Lumea e aceeasi, te atrage si te “scuipa” cu indiferenta imediat, e un ciclu fara incetare…

Inainte de toate acestea, ma speria acea stare pe care o adoptasem, nu simteam efectiv nimic, desi placerea era prezenta… Dar toate au un “inceput”…si un “sfarsit”, cum spunea un vechi “prieten”… In cazul meu…sfarsitul a venit in repetate randuri… fara incetare… si apare ACUM … e prezent in jurul meu si isi face prezenta cand gasesc o portita spre a ma refugia din acest anturaj sters… Cuvintele sunt de prisos…o non-valoare, asa ca imi voi reconstrui “carapacea”… Nu veti intelege pentru ca asa vreau, sa ma stergeti de pe lista voastra de “suflete zgariate” odata ce ma ascund in asternut, si voi veti uita de mine…